Andu găteşte supă cu găluşcuţe

Tiptil-tiptil am apărut în lumea asta minunată. Era frumos afară şi lumea a fost foarte fericită când m-a văzut. M-au strigat, de la început: Andu. Şi aşa mi-a rămas numele.

De atunci a trecut mult, mult timp şi eu m-am facut mare. Am învăţat să merg în picioare, să cânt, să mănânc cu linguriţa şi să beau apă din cană singurel. Mami mă lasă să fac ce vreau eu, dar mă supraveghează împreună cu bunica, nu cumva să fac vreo năzbâtie. Bine... eu fac tot timpul boroboaţe, dar cine stă să le numere?! Astăzi de exemplu, eram singur acasă cu bunica. Mami plecase de mult la serviciu. Şi bunica pusese oala pe foc să facă o supică din aceea cu găluşcuţe care, fie vorba între noi, îmi place la nebunie... alături de pilaful cu pui, bineînţeles.

M-a lăsat pe mine să amestec în castronelul în care se aflau grişul alb şi ouăle, al căror gălbenuş semăna cu puful unui pui de găinuşă, apoi ea a pus cu o lingură compoziţie în supă, aşteptând să se umfle găluşcuţele. Eu, plictisit de jucării şi neavând ce face, am început să-i scot toate castroanele din dulapul cu vase şi să le înşir pe gresia din bucătărie. Buni n-a văzut ce făceam şi, mergând spre chiuvetă să spele polonicul de supă, a călcat în toate şi le-a împrăştiat prin toată bucătăria. Eu râdeam ascuns într-un colţ după masă, nu cumva să descopere cine le-a întins pe acolo.

Cât timp ea le strângea, am luat de pe tocător legătura de mărar şi pe cea de pătrunjel şi am început să fug cu ele prin bucătărie. Ce mai alerga bunica după mine, dar nici chip să mă prindă, căci sunt iute de picior, ca într-o poveste pe care mi-a citit-o mami. Până la urmă, buni m-a lăsat să toc eu verdeaţa. Ce spun eu să toc? Am început să jumulesc fără milă din mărar şi pătrunjel, dar de data aceasta le-am pus în castronel şi nu le-am mai aruncat în coşul de gunoi, ca data trecută. Fericită că a reuşit să salveze tot, a presărat verdeaţa peste supa din oală, promiţându-mi că data viitoare tot pe mine mă lasă să toc verdeaţa. De-acum, eu sunt şeful. Bebe şef.


Supă cu găluşcuţe
Iată cum face buni supa cu găluşcuţe care îmi place aşa de mult:

● Ingrediente: un pui mic, un morcov, o ceapă, un ardei gras, o ţelină mică, o rădăcină de pătrunjel, două ouă, 6 linguri cu giş, sare, piper, o legătură de mărar, o legătură de pătrunjel, două linguri cu ulei de floarea soarelui.

● Preparare: întâi curăţăm morcovii, rădăcina de pătrunjel, ceapa şi ţelina, le spălăm bine de tot; apoi cu ajutorul lui buni, le tăiem în bucăţele mici sau le dăm prin răzătoare. Curăţăm şi ardeiul de seminţe, îl spălăm şi îl tăiem fâşii subţiri subţiri, precum fideaua pentru lăptic. Încingem uleiul într-o crăticioară, punem legumele şi le călim cât să devină sticloase (sau le punem în supă crude, fiind mai sănătoase aşa). Adică, cum zice buni, să vedem prin ceapă pe vecina de la trei din blocul vecin. În oala în care carnea de pui fierbe deja de un sfert de ceas, adăugăm legumele călite şi presărăm sare şi piper după gust, încercând să nu strănutăm prea tare de la el, cum păţesc eu de fiecare dată. Şi buni lasă supa să fiarbă cam jumătate de ceas, apoi pune cu o lingură în oală din compoziţia de găluşcuţe şi lasă să fiarbă încă zece minute la foc domol. Când este gata supica, presară verdeaţa de care vă ziceam mai devreme că a fost salvată şi pune la răcit în castronele.

Buni ne dă tuturor un sfat: ca să iasă mai pufoase găluşcuţele, când fierb în supă se stropesc din când în când cu apă rece.

Autor articol : Andu/Bebe Chef
Autor fotografii: Victor Stroe/ Jurnalul foto
Articol aparut in Jurnalul National

http://www.jurnalul.ro/stire-jurnalul/andu-gateste-supa-cu-galuscute-545745.html